Cum mi se pare Bucurestiul

Posted on October 17, 2008

3



Munca:

Pe Viata de Liceu am publicat un articol despre “16-mile” Cupei Romaniei care tocmai s-au terminat ieri. Va astept sa mi-l cititi si deasemena astept sugestiile voastre.

Vorba:

Pentru ca multi dintre fostii colegi ma intreaba mereu “Ce mai faci? Cum e in Bucuresti?” m-am gandit sa reproduc un text publicat candva pe Forumul FJSC la intrebarea “Cum vi se pare Bucurestiul?”. Sper sa le vin astfel in ajutorul tuturor prietenilor care stau departe si nu au cont pe forum, dar imi cer mereu informatii despre cum e viata in Bucuresti. Deci, textul:

Mi-e chiar imi place orasul. Prima mea impresie e ca orasul asta chiar e mare! Pentru asta merita numele de capitala. Pana acum nu am gasit nimic care sa ma deranjeze, poate doar nota mica de la admitere.
Dintre mijloacele de transport prefer metroul. Mi se pare cel mai accesibil si mai comod. Plus ca l-am invatat destul de repede si pot sa ajung in aproape orice parte a orasului.

Despre mizerie…credeti-ma, nu am observat-o. Chiar daca eu stau intr-o zona mai periculoasa. Pe aici stau si cativa rromi sau niste musculosi de care ti se face frica doar uitandu-te la ei. (asta ca sa stiti ca am gasca, nu va puneti cu mine). Ba mi se pare ca la capatul strazii sta si o domnisoara cu aer de “dama de companie” (stati linistiti, nu am dat pe la ea. Prefer sexul liber! E mai ieftin si mai sanatos!). Sa nu mai zic de burtosii care se aduna la o bere la barul de pe strada laterala. Cu toate astea eu nu am avut niciodata probleme, chiar daca veneam acasa pe la 11-12 noaptea.


Oamenii nu mi se par reci, ba chiar prietenosi (chiar si astia din zona mea). De fiecare data cand m-am adresat unui necunoscut acesta mi-a raspuns politicos si la obiect. Inca ma mai gandesc la florareasa aia tanara de la Piata Unirii care a avut rabdare sa-mi explice cum sa ajung la cursele de Formula 3 sau la domnisoara din hypermarket-ul Real care ma ajutat sa gasesc maioneza buclucasa.
Si nu vorbesc doar despre fete, si barbatii mi-au raspuns politicos si m-au ajutat de multe ori sa nu ma ratacesc prin indicatiile lor.


Pana acum nu mi-a fost inca dedicat degetul mijlociu sau vreo injuratura la semafor. Asta poate si pentru ca respect cu strictete culoarea verde.


Cat despre “mana pe fund in autobuz”….off….inca nu am avut onoarea asta. O fi de vina sexul meu? Hai domnisoarelor, curaj!


Iar despre poluare…aerul pe care il respir aici mi se pare la fel ca cel din Roman sau Bacau de exemplu (sper ca nu am eu nasul infundat). Poate doar cand lucram pe santier la Glina si treceam pe langa groapa aia imensa de gunoi de langa Popesti-Leordeni sa simt un miros mai parfumat. La inceput nu stiam de groapa aia…si credeam ca mai scapa unul din masina cate un part…. Mi-a luat 2 saptamani pana sa-mi dau seama ca mirosul ala intra prin instalatia de aer conditionat a masinii.


In Bucuresti poti sa faci multe. Sa mergi la meciuri, sa te plimbi prin mall-uri, sa mergi la cinema sau la concerte. Asa ca nu te plictisesti usor. Exista si premisele unei cariere de succes (chiar daca eu inca mai mazgalesc printre anunturile de Mica Publicitate).


Eu consider ca in Bucuresti gasesti exact ceea ce te astepti. De exemplu daca vi cu intentia de a gasi dusmani, atunci dusmani iti vei face. Daca vii crezand ca Bucurestiul e un oras infect, murdar, poluat exact asa il vei gasi. Eu unul ma asteptam sa gasesc un oras superb si chiar asta am gasit. Asta sunt eu. Vad doar partile bune.


Conteaza mult si asteptarile pe care le ai si felul in care sti sa apreciezi ceea ce gasesti aici, pentru ca in final Bucurestiul nu e “orasul tuturor posibilitatilor” ci doar un oras cu mai multe facilitati.