MM, nu îmi placi!

Posted on November 24, 2010

6



Nu te-am simpatizat în primul tău mandat la Steaua. Am fost şi voi rămâne un sincer rapidist, iar pornirile tale faţă de echipa mea preferată nu mi-au plăcut niciodată. Mi-a fost ciudă când tu de bucurai în meciurile cu noi sau când spuneai ceva urât despre Rapid. Nu mi-a plăcut euforia ta după sfertul acela european şi m-am bucurat să îţi văd faţa mohorâtă după semifinala cu Middlesbrough.

Ai plecat din Ghencea şi am respirat uşurat. Ştiam că, în timp, plecarea ta se va observa şi Steaua nu o să mai fie aceiaşi echipă care va termina an de an pe podium. Ştiam că va rămâne doar Becali, un personaj cu bani, dar care nu se pricepe deloc la fotbal. Prin urmare, Steaua nu va mai avea nicio şansă să fie echipa care ia titlu după titlu.  Au fost momente în care lipsa de rezultate ale Rapidului le compensam cu lipsa de rezultate a Stelei. Era singura mea bucurie. Nu câştiga Rapidul, dar nu câştiga nici Steaua.

Ai ajuns la Urziceni, unde alături de Petrescu ai făcut o echipă care a ajuns în scurt timp să se lupte la titlu. Şă să îl ia. Mi-ai rămas indiferent, cel puţin asta nu se întâmpla la Steaua. Mă bucuram ca un simplu român pentru rezultatele obţinute de Urziceni în Liga Campionilor. Ca român, trăiam mirajul omului mic care reuşeşte lucruri excepţionale.  Şi toate astea datorită victoriilor obţinute de echipa ta. Pentru asta îţi mulţumesc!

Acum ceva timp ţi-ai deschis un blog din care am savurat fiecare articol pe care l-ai publicat. Şi începusem să am senzaţia că te înţeleg. Chiar te simpatizam. Cu fiecare articol pe care ţi-l citeam, mi-am dat seama că eşti un om cerebral, care ţine la onoarea şi la principiile sale. Ajunsesem să înţeleg chiar şi de ce l-ai lovit pe acel suporter.

Mirajul Unirii s-a destrămat prea rapid. Şi tu ai rămas pe drumuri. O perioadă ai fost analist la Digi. Însă simţeam că locul tău nu e acolo şi, în curand, vei fi din nou la cârma unei echipe. Îmi doream să mergi la Astra, Vaslui, U Cluj, CFR, oricare echipă, numai la Steaua nu. Şi eram optimist. Eram sigur că nu îţi vei călca principiile şi mottoul tău va rămâne acelaşi pe care îl afişezi cu mândrie pe blogul tău: “Mai bine mor în picioare, decât să trăiesc o viaţă în genunchi.” Îl repetai cu atâta devotament că aproape începeam să te cred.

Inevitabilul s-a produs, iar tu te-ai întors la Steaua. Fapt pentru care în ochii mei ai decăzut din nou. Mi-am dat seama că nu am cum să te simpatizez, ci chiar te urăsc. Şi acum chiar nu te înţeleg. Nu mai înţeleg motto-ul tău, nu mai înţeleg cuvintele tale. Oricât ţi-ai dori tu să crezi, în faţa lui Becali nu se poate sta niciodată în picioare ci numai în genunchi. Şi nu îmi plac oamenii care nu îşi respectă principiile.

Dincolo de toate acestea, venirea ta la Steaua mă îngrijorează pentru că, totuşi, eşti unul dintre cei mai buni în ceea ce faci şi sunt de părere că numai tu ai putea face în Ghencea o echipă competitivă.

Sursă foto
Posted in: Fotbal de la noi