Ce rămâne după Băsescu şi Boc

Posted on December 15, 2010

3



Nu doresc să îmi iau rolul de “avocatul diavolului”, dar aş vrea să ofer o altă perspectivă asupra realităţii politice actuale.

Când Băsescu şi PDL au câştigat alegerile din decembrie 2009 şi-au asumat câteva responsabilităţi mari: să scoată ţara din impasul finaciar şi să rezolve problema datoriilor către FMI. Îmi este greu să cred că Băsescu şi-a dorit un al doilea mandat fără să fie conştient ce va urma.

Datoriile şi criza economică au dus la măsuri drastice: s-au impus taxe, s-au tăiat salarii etc. Toate astea s-au făcut, însă, cu un scop bine definit. Nu cred că a fost voinţa lui Băsescu de a sărăci populaţia şi să îşi atragă dispreţul a milioane de români. Vreau să cred că orice conducător, oricât de mârşav şi oricâte defecte ar avea, are totuşi un interes pozitiv: binele ţării pe care o conduce.

Poate că în această situaţie noi nu înţelegem care este binele de care România are nevoie în acest moment. Ce înţelege un om de rând din faptul că “România datorează x milioane de euro la FMI”? Pe român îl intersează să aibă salariul bun, să îşi poată asigura un trai decen şi să pună ceva bani deoparte. Dacă vine cineva şi îţi ia din salariul din care tu te-ai obişnuit sau îţi impune noi taxe, atunci sentimentul general este evident unul de revoltă. Ne simţim revoltaţi fără ca măcar să înţelegem de ce a fost nevoie de o asemenea măsură. În acest caz, cine este vinovat? Sistemul! Cine e în fruntea sistemului? Băsescu! Deci el e vinovat! Boc este, deasemenea, vinovat pentru că urmează după Băsescu şi e mic şi enervant.

O altă particualaritate a românului este ignoranţa sau indiferenţa. Aşa cum spuneam mai sus orice român îşi doreşte un trai decent. Atât timp cât lui îi merge bine, este puţin posibil să mai acorde atenţie evenimentelor din jurul său. Bineînţeles, mai există şi excepţii, dar ce vreau eu să subliniez este că e puţin probabil ca omului de rând să îi pese de faptul că ţara sa are datorii la FMI, nu mai zic să se gândească la soluţii de a depăşi perioada critică.

Din acest punct de vedere, nu pot decât să apreciez PDL-ul pentru că şi-a asumat misiunea ingrată de a scoate ţara din criză. Că va reuşi sau nu, e o altă discuţie. Aici vorbim de iniţiativă, nu de reuşită.

Acum, haideţi să ne imaginăm că PSD ar fi câştigat alegerile de anul trecut. Geoană ar fi fost preşedinte, PSD-ul la guvernare, premierul tot din PSD (eventual din PNL). Datoriile către FMI ar fi fost aceleaşi, problemele rămâneau neschimbate, doar actorii erau diferiţi.

Băsescu putea să se retragă din cursa pentru prezidenţiale şi alături de PDL să stea la umbră şi să lase PSD-ul să conducă ţara şi să încerce să rezolve ei problemele crizei. Dacă ar fi ales asta, acum Băsescu era cel apreciat, iar PSD-ul era huiduit.

Ce reiese de aici? Băsescu şi PDL deja scad în sondaje, iar social democraţii şi liberalii urcă. Prin urmare din această situaţie tot cei din urmă ies în câştig. Aşadar, PSD şi PNL ar trebui să fie mulţumite că nu au câştigat alegerile de anul trecut şi nu au ajuns în situaţia de a impune reduceri de salarii sau taxe şi să atragă antipatia românilor şi imaginea pe care o are acum Băsescu şi partidul lui Boc.

Sursă foto