Cum e sa imparti pliante

Posted on October 12, 2008

51



Vreau sa mentionez inainte ca in acest blog nu ma voi ocupa doar de sport ci voi incerca sa imbin articolele sportive cu intamplarile care vi le voi povesti. Astazi putin din amandoua. 🙂

Deci, intai vorba…

Azi m-am gandit sa va povestesc putin despre meseria care o practic. Cea de distribuitor de pliante. Visand sa ajung noul Cristian Topescu, mi-am inceput cariera….impartind fluturasi. 😀 Stiu ca nu e cea mai tare meserie, dar cred ca e un inceput bun, mai ales ca ofera un program flexibil ceea ce imi lasa loc si de alte activitati. De exemplu sa merg la cursuri, sa invat, sa scriu pentru Viata de Liceu etc. Veniturile nu sunt chiar asa mari, dar imi ajung cat sa am bani de buzunar.

Uneori e chiar distractiv sa imparti pliante si daca esti atent poti observa multe lucruri utile. De exemplu stiati ce cumpara cel mai mult lumea din mall? Fructe si Legume! Da, e adevarat! Majoritatea plaselor celor care ieseau din mall erau mereu pline cu astfel de produse. Sa inteleg ca mall-ul este un fel de piata moderna? 🙂 Pe de alta parte daca iti place moda si nu ai posibilitatea de a participa la paradele de moda este de ajuns sa stai patru ore in fata unui mall si vei vedea ce se mai poarta toamna asta. Femeile, in special, intra in mall care mai de care mai dichisite cu toale de la celbre case de moda.

Daca ai noroc poti vedea si niscaiva vedete. Vineri mi se pare ca l-am vazut pe Alex. Da! Chiar cel cu:

“Daca dragostea dispare

Viata mea n-are culoare”

sau cum mai erau versurile. Era cu o domnisoara suvitata rau si cobora dintr-un taxi. Ce privire de soim avea! Oricum, mi-e nu-mi place Alex! Nu mi-a luat fluturasul. 😦

Si pe Andrei Nourescu l-am zarit intr-o masina cand imparteam pliante in Lujerului. De asta imi place! Nu doar pentru ca e om de-al fotbalului, ci si pentru ca mi-a luat pliantul. 🙂

Cel mai amuzant mi s-a parut cand lucram la plaza si imparteam fluturase despre cursurile de spaniola. Lumea lua pliantele fiindca credea ca sunt calatorii in Spania si locuri de munca. Ce repede se dadeau….si ce morman de gunoaie s-a adunat 10 metri mai incolo. :))

Un alt lucru amuzant s-a petrecut cand lucram la CORA in Pantelimon. Imparteam pliante de la Flanco. Vine o doamna si ma intreba: “Ai un foc?”. “Nu, nu fumez”, raspund eu. “Atunci nu-ti iau pliantul!” :)) Sunt curios acum. Daca ma apuc de fumat le-as da mai repede? :))

Uneori lumea e prea draguta si vrea sa ma ajute sa scap de pliante. De multe ori domnisoarele de 15-20 de ani ma intreaba daca nu vreau sa le dau toate pliantele ca sa scap. Ok, dar pe urma eu ce fac o ora sau doua pana mi se termina programul? Ma tin ele de vorba? Sau asta e o metoda de agatat si nu mi-am dat eu seama? :))

Totusi, mai sunt si unele lucruri care m-au suparat:

– In primul rand, batranii!!! Ei sunt cei care vin sa-mi ceara pliant si dupa ce ca mi-l dau inapoi mai stau si 5 minute in fata mea chinuindu-se sa citeasca si cerandu-mi uneori explicatii in legatura cu ce scrie pe pliant. Asta ma face sa pierd numerosi clienti!!

– Tot un batranel a inceput sa-mi tina alaltaieri o prelegere despre locurile de munca. Cu o voce de baga spaima in toti trecatorii incepe sa-mi spuna ca degeaba tineretul din zilele noastre au si 12 clase si facultate daca ajung sa imparta hartii la colt de strada. Si ca sa-l tin bine minte incepe sa-mi faca o comparatie intre generatia noastra si sotia lui care avea doar 10 clase si fusese profesoara. Ok! Bun pana aici, dar cum prea multa filosofie strica, asa a clacat si batranelu meu care incepuse sa se laude ca sotia lui lua 58 milioane pe luna. Lei vechi! Ca bine mai traiesc profesorii. Am si eu o curiozitate. Daca profesoara aia era in comisia de BAC cate milioane cerea de la candidati pentru un 10?

Cam atat despre pliante. Insa mai am ceva pe inima. Si-am sa va spun si voua. E incredibil, dar Gigi Becali si-a facut blog!!! Si are audienta mai mare ca a mea! :(( Dintre sutele de comentarii aparute pe blogul lui reproduc unul si aici pentru ca m-a amuzat mult de tot:

“Nenea Becali sa nu ma uiti cu milionul ala ca vine iarna si maresc astia iar intretinerea. Da-mi un bep ca am minute gratuite. Vorbim!”

Buuun! E un lucru bun ca s-a facut un blog in care tot romanu de rand, cu acces la net si alte de astea, sa poata cersi de la milonar. Daca anuntul asta e unul ironic, sunte zeci de alte comentarii care solicita imprumuturi de la Becali. Oare sa incerc si eu? Nu, nu am nevoie de un milion. Imi ajunge o mie sau doua mii de euro sa pot plati taxa de studiu la facultate si cazarea si hrana pe anul asta. Dar pssst! Sa nu afle Gigi ca sunt rapidist, ca nu mai pup un euro. 😉

Si apoi munca…

Pe site-ul Viata de Liceu a paraut un alt articol semnat de mine. E despre Romania – Franta: 2-2. Ma mandresc putin cu acest articol pentru ca am incercat sa-l fac live, adica l-am scris chiar in timpul meciului. E prima oara cand incerc sa scriu astfel, impunandu-mi un teremen limita (in acest caz. finalul meciului) si sper ca mi-a iesit.

Enjoy! 🙂

Bogdan

Posted in: De'ale vieţii